Dezbatere BVB-AAF:

În 2019, industria de asset management a atins cel mai înalt nivel al activelor din ultimii zece ani

București, 12 februarie 2020: Creșterea numărului total de investitori, revenirea interesului în fondurile de acțiuni și de obligațiuni și evoluția pozitivă a activelor nete în anul care s-a încheiat, sunt câteva dintre principalele concluzii ale dezbaterii organizate de BVB București și Asociația Administratorilor de Fonduri din România despre modul cum au valorificat administratorii de fonduri cea mai bună performanță a pieței din ultimii zece ani.

”Industria de fonduri deschise de investiții este un barometru foarte important în ceea ce privește participarea populației la piața de capital. Bursa de Valori București împreună cu Asociația Administratorilor de Fonduri și Asociația Brokerilor depunem eforturi comune pentru a impulsiona populația să investească în piața de capital atât direct cât și indirect prin fonduri de investiții. Scopul nostru este ca accesul la instrumentele pieței de capital să fie unul facil dar ne dorim ca și obligațiile pe care investitorii le au, în urma investițiilor pe piața de capital să fie ușor de onorat și aici mă refer la implementarea unui sistem mult simplificat de plată a taxelor”, a declarat, în deschiderea evenimentului Adrian Tănase, CEO-ul Bursei de Valori București.

Membrii Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) gestionează, în prezent active care la finalul anului trecut au depășit 48,4 miliarde lei, dintre care 24,9 miliarde lei sunt în zona fondurilor deschise de investiții, 1,59 miliarde lei în zona fondurilor închise de investiții, iar diferența de 21,9 miliarde lei reprezintă activele celor cinci S.I.F.-uri și ale Fondului Proprietatea.

”Am încheiat anul 2019 cu rezultate foarte bune care ar putea să mulțumească orice investitor. Vorbim de rezultate pozitive atât în ceea ce privește intrările de bani în fonduri cât și dacă ne referim la rezultatele investiționale, respectiv, câștigurile aduse investitorilor. 2019 a fost anul în care s-a înregistrat o schimbare de trend, a fost anul în care s-a trecut de la ieșirile nete de fonduri din 2018 la intrări nete. 2019 a adus o creștere importantă și în ceea ce privește numărul investitorilor care a ajuns la 344.495 la finele lui decembrie” a declarat Jan Pricop, director executiv al AAF.

Datele AAF arată că la finalul lui 2019, numărul investitorilor în fonduri deschise locale de investiții era cu 12,2% mai mare decât în decembrie 2018, creșterea în trimestrul IV 2019 față de trimestrul anterior fiind 6,2%. Activele nete FDI au crescut cu 15,5% la finalul lui 2019 față de anul anterior, în principal pe fonduri de obligațiuni și instrumente cu venit fix iar subscrierile nete au redevenit pozitive începând de la jumătatea anului trecut. Intrări importante de bani au înregistrat și fondurile diversificate precum și cele de acțiuni.

Reprezentantul AAF a adăugat că, de altfel, ”activele industriei de asset management au înregistrat constant creșteri în ultimii zece ani, cu excepția anului 2018 când în piață s-a înregistrat o mică corecție. ”Activele care se regăsesc aproape în mod egal în fonduri deschise, respectiv, fonduri închise de investiții sunt aproape de 50 de miliarde de lei și cred că vom atinge acest prag în curând”.

Rezultatul pozitiv anunțat de oficialii BVB și AAF a fost confirmat de participanții la dezbatere, reprezentanții celor cinci administratori de investiții invitați explicând pe rând că piața locală de acțiuni a înregistrat o performanță foarte bună după episodul de scădere înregistrată la finalul anului 2018.

Mihai Nichișoiu, director general Vanguard Asset Management a analizat performanța de anul trecut a pieței de capital  românești dintr-o perspectivă de țară, motiv pentru care consideră cu atât mai remarcabile rezultatele de anul trecut. ”În 2019,  într-un top internațional al burselor de acțiuni, România a ocupat locul 3, după Grecia și Rusia. În câte alte domenii reușim să fim, ca țară, în top 3? După sport și IT, România a făcut performanță, anul trecut, cu Bursa”, a explicat acesta.

Managerii de investiții prezenți la dezbatere au schițat propria radiografie a pieței pentru anul care s-a încheiat, au explicat motivele care au influențat piața de capital pe parcursul anului și au detaliat cum văd evoluția în acest an și care sunt principalele provocări în 2020.

”În 2019, a existat un cumul de factori interni și externi care au favorizat performanța foarte bună a pieței. Dintre factorii interni, putem evidenția distribuțiile ridicate de dividende, rezultatele financiare pozitive afișate de principalele companii listate în cursul anului, precum și decizia furnizorului de indici FTSE Russell de a promova piața locală la statutul de piață emergentă ”, a explicat Robert Burlan, Head of Investment Raiffeisen Asset Management diferența dintre așteptările precaute de la începutul lui 2019 și performanța de la final.

”Anul trecut a fost foarte bun, piața locală de acțiuni a înregistrat o performanță foarte bună după o perioadă de scădere. Pe fondul acestei scăderi, la începutul anului trecut am încercat să poziționăm portofoliul mai precaut dar cu toate acestea nu ne-am confruntat cu ieșire masive din piață, ceea ce arată că investitorii noștri sunt destul de maturi”, a spus Loredana Lungu, manager de fond ERSTE Asset Management.

Comportamentul investitorilor a fost, în opinia lui Horia Gustă, director general Certinvest, una dintre marile surprize ale anului trecut pentru piața de asset management. ”O analiză a Certinvest a arătat că, în ultimii zece ani, orice scădere de randamente sau scăderea indicilor bursieri  erau urmate, la finalul unei perioade scurte, de ieșiri nete din zona fondurilor cu expunere pe acțiuni. La finalul lunii ianuarie 2019, după o lună și jumătate de tubulențe, am constatat că erau mai mulți investitori iar banii mai mulți. Aceasta înseamnă că mai mulți investitori au pus în aplicare principiul conform căruia atunci când bursele scad e bine să cumperi mai ieftin”, a explicat directorul general Certinvest.

”Soluţiile de investire în fondurile de investiţii sunt cât se poate de variate: fonduri cu profil de risc de la foarte defensiv până la foarte agresiv. Investirea în fonduri este una accesibilă, ca orice produs bancar, suma necesară este de cele mai multe ori de ordinul a 100- 200 de lei şi, de asemenea, aşa cum arată cifrele trecute, investiţia în fonduri se dovedeşte a fi una profitabilă pentru investitori pe termen mediu şi lung”, a explicat Robert Burlan, Head of Investment Raiffeisen Asset Management. În opinia sa, costul de oportunitate al nevalorificării sumelor deținute de populație în conturi curente (cca 104 miliarde lei la finalul anului 2019) a fost de aprox. 1 miliard de euro anul trecut, ținând cont de randamentele oferite de fondurile de instrumente cu venit fix.

 Așteptări și provocări pentru 2020

”După creșterile importante din 2019 este normal să privim cu un optimism rezervat anul 2020.  Este foarte probabil ca România să înregistreze un an cu o creștere economică bună dar România este o țară cu o inflație ridicată ceea ce înseamnă că piața de acțiuni ar trebui să crească. Bursa este una din opțiunile pe care le au oamenii pentru a se proteja de inflație”, a declarat Alexandru Combei, director de investiții BRD Asset Management.  Pentru oficialul BRD Asset Management, una din principalele provocări ale anului în curs ar fi o volatilitate mai scăzută pe care să o ofere investitorilor.

Lichiditatea zilnică foarte scăzută și diversificarea pieței locale sunt principalele provocări pentru anul în curs, consideră Loredana Lungu, manager de fond ERSTE Asset Management. ”Un investitor de retail ar trebui să se uite la performanța unui fond de acțiuni nu pe 1 sau 2 ani, ci pe o perioadă de minim 5 ani, poate, zece ani”, a adăugat aceasta.

Mediul economic rămâne unul pe creștere și ar trebui să se reflecte și în rezultatele financiare ale companiilor listate pentru anul curent. După performanța extraordinara de anul trecut, suntem moderat pozitivi în așteptări, a explicat  Robert Burlan,  Head of Investment Raiffeisen Asset Management.

Așteptările Certinvest sunt legate de potențiali emitenți la Bursa de Valori, a adăugat Horia Gustă. ”În 2019, au fost 17 emitenți de obligațiuni noi astfel că poate vine momentul și pentru emitenții de acțiuni mai mari. Avem așteptări și în urma demersului comun BVB-AAF de a încerca să modifice structura de impozitare în sensul diminuării impozitului și a posibilității reținerii la sursă. O altă așteptare majoră este cea care vizează familiarizarea investitorului român cu investițiile românești și acțiunile românești în detrimentul celor internaționale”, a explicat directorul general Certinvest.

”Principala provocare în opinia noastră este simplificarea accesului investitorilor la piață. Investiția în acțiuni, în fonduri de acțiuni trebuie să fie simplă, să fie online, să fie la fel de simplă ca o aplicație tip Google Maps”, a explicat Mihai Nichișoiu, director general Vanguard Asset Management.

Despre AAF:

Asociația Administratorilor de Fonduri (A.A.F.) este organizația profesională independentă neguvernamentală a operatorilor din industria Organismelor de plasament Colectiv (O.P.C) din România care reunește 19 societăți de administrare a investițiilor (S.A.I.), care administrează 78 de fonduri deschise de  investiții (O.P.C.V.M.) și 26 fonduri închise de investiții (A.O.P.C.), 4 Societăți de Investiții Financiare (S.I.F), Fondul Proprietatea și 4 bănci depozitare.

București, 11 septembrie 2019

11 instituții reprezentative ale industriei financiare din România au semnat Acordul de Colaborare pentru crearea Platformei Financiare, proiect mobilizator ce urmărește promovarea, în cooperare cu instituțiile interesate, a principiilor dezvoltării economice durabile şi ale progresului social.

Proiectul de structurare a platformei program de colaborare în România pe zona financiară sub denumirea Platforma Financiară este o construcție non juridică, bazată pe sinergie și solidaritate, care permite intensificarea comunicării și a colaborării între reprezentanții pieței financiare din România pentru îmbunătățirea stabilității mediului economic și financiar. Astfel, se dorește consolidarea mediului de afaceri românesc prin îmbunătățirea mai multor aspecte, printre care transparența și predictibilitatea, elemente cheie ce stau la baza deciziilor strategice ale potențialilor investitori.

Industria financiară din România propune încheierea unui acord cu autoritățile, de tipul „gentlemen’s agreement” privind asigurarea predictibilității legislative pentru următorii 10 ani. Prin intermediul acestuia, se recomandă asigurarea de consultări periodice cu industria financiară, evaluarea riscurilor inițiativelor legislative propuse prin intermediul studiilor de impact și asigurarea unui dialog deschis între Guvern, antreprenori, instituții financiare sub forma unor întâlniri de tip workshop, panel de discuție pentru a evalua impactul potențial al modificărilor legislative.

Semnatarii Acordului de Colaborare sunt Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF), Asociația Română a Băncilor, Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România, Asociația Brokerilor, Asociația de Plăți Electronice din România, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România, Asociația Română a Brokerilor de Credite, Asociația Societăților Financiare din România-ALB, Bursa de Valori București, Uniunea Națională a Societăţilor de Asigurare și Reasigurare din România și Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere și Consultanţă în Asigurări din România.

Prin intermediul Platformei Financiare se stabileşte modul în care membrii acesteia în baza principiilor comune, precum dezvoltarea intermedierii financiare, prosperitatea economică, reputația, libera concurență, stabilitatea, transparența, inovația și educația financiară vor colabora pentru realizarea obiectivelor comune.

Acordul de Colaborare are ca obiective conlucrarea în vederea dezvoltării și consolidării sectorului financiar ca parte a unei piețe performante, stabile și eficiente. Astfel, se dorește îmbunătăţirea mediului de afaceri din România şi perfecţionarea mecanismelor economice din sfera activităților comune, dar și colaborarea între instituții prin facilitarea dialogului deschis și promovarea unor politici comune. Totodată, Acordul urmărește respectarea legalităţii, eticii profesionale, precum şi a normelor privind concurenţa în activitatea economică şi în relaţiile dintre părți. Pe parcursul colaborării nu se vor discuta aspecte care să contravină prevederilor Legii Concurenței, fiind avută în vedere stimularea concurenței și a unui mediu concurențial adecvat.

În practică vom asista la reprezentarea, susținerea intereselor legitime ale membrilor în relaţia cu instituţiile şi autorităţile publice şi cu alte persoane juridice şi fizice, în raport cu obiectul şi scopul de activitate ale membrilor, precum şi promovarea unei imagini favorabile a membrilor și a domeniilor de interes pe plan naţional şi internaţional. Semnatarii Acordului urmăresc realizarea unui dialog permanent cu autoritățile și instituțiile statului, precum şi cu orice terţi pe probleme de interes economic general, inclusiv prin formularea de propuneri asupra proiectelor de acte normative specifice și participarea la dezbaterile pe marginea acestora în domeniile de interes.
Prin acest Acord, instituțiile partenere pot organiza programe comune, în baza unor acorduri separate, în domeniile pe care le reprezintă. Acordul a fost încheiat pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire a valabilității cu acordul partenerilor.

office@aaf.ro

19.12.2018

APEL PENTRU PĂSTRAREA STABILITĂȚII INDUSTRIEI FINANCIARE

Industria financiară din România este profund îngrijorată de măsurile anunțate de Guvernul României precum și de inițiativele legislative aprobate de Camera Deputaților în condițiile în care introducerea unei astfel de taxe financiare și aprobarea pachetului de trei legi privind plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate și eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit cu caracterul lor retroactiv conduc la riscuri mari asupra stabilității sectorului bancar cu impact direct asupra capacității de creditare a populației, companiilor și a statului român. Efectele sunt deja resimțite prin deprecierile de pe piața de capital (peste 1,5 miliarde euro pe bursele interne și internaționale în acest moment) care sancționează măsurile asupra industriei financiare.

Provocarea acestui dezechilibru afectează semnificativ dezvoltarea economiei României și perspectivele acesteia. Acest fapt fragmentează eforturile de integrare și conduce la o serie de efecte adverse cum sunt reducerea avuției nete și adâncirea diferențelor dintre clasele sociale, precum și creșterea migrației. Impactul măsurilor anunțate pare a fi doar asupra instituțiilor financiare, acestea urmând să plătească această taxă din capital, însă costul final va fi plătit de noi toți prin restrângerea creditării cu un puternic impact negativ asupra consumului, producției și investițiilor și, implicit, cu efecte asupra bugetului de stat pe viitor. Prin astfel de măsuri, în fapt, economia României devine mai vulnerabilă la eventuale șocuri externe de natura crizelor internaționale.

Impactul cumulat al celor patru măsuri ce urmează să se aplice nu a fost evaluat din punct de vedere cantitativ, însă se poate deja aprecia că vor exista consecințe nefaste asupra industriei financiare, dar în principal asupra economiei în general. Aceasta taxă pe activele financiare, plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit și modificarea legii privind darea în plată afectează semnificativ posibilitatea de creditare în condiții de raționalitate economică. Taxa pe active se aplică indiferent dacă instituțiile financiare sunt profitabile sau nu, ceea ce înseamnă că unele instituții financiare își vor reduce profitul, unele vor înregistra pierderi, iar alte instituții de credit își vor adânci pierderile. Reducerea capitalului conduce în mod direct la frânarea creditării, iar acționarii, în acest nou context, ar putea fi nevoiți să își reconsidere planurile investiționale și modelul de afaceri. Astfel, o mare parte din populația și companiile din România ar putea să fie în poziția să nu mai aibă acces la credite.

Piața financiară prin asociațiile sale solicită tuturor factorilor responsabili cu atribuții în buna funcționare a piețelor financiare din România realizarea de urgență a unui studiu de impact privind cele patru măsuri care se doresc a fi introduse pentru a vedea în ce măsură este afectat sectorul financiar-bancar în calitatea sa de Infrastructură Critică Națională. Semnatarii solicită în același timp opinia Băncii Centrale Europene și a Comisiei Europene privind respectarea criteriilor de stabilitate financiară, a principiilor de drept la nivel european și a liberei circulații a capitalului.

Industria financiară prin semnatarii acestei scrisori ridică semne de întrebare cu privire la modul în care a fost concepută taxa anunţată ieri de Ministerul Finanţelor Publice, respectiv condiţionarea acesteia de ROBOR, o dobândă stabilită de piaţă. ROBOR este rezultatul cererii şi a ofertei pe piaţa interbancară, depinzând de o serie de factori independenţi sistemului bancar. Inflația este principalul factor determinant al evoluției nivelului ROBOR.
Finanțarea a avut un rol primordial pentru ieșirea din criză a României, în condiţiile în care instituţiile de credit din România au fost printre puținele din Europa care nu numai că nu au avut nevoie de bani publici în perioada de criză, ci au și păstrat fonduri în țară. Prin urmare, sistemul bancar a contribuit în ultimii ani pe plan local cu fonduri de miliarde de euro, care au susținut economia românească.

Industria financiară avertizează că prin proiectul de OUG românii sunt încurajați să își retragă economiile realizate prin muncă cinstită timp de 11 ani la Pilonul II de pensii, economii prin care aceștia au devenit cel mai important investitor în economia românească. Acest îndemn la retragerea economiilor îi va lăsa mai săraci în viitor, când, la vârsta pensionării, nu își vor mai putea completa veniturile necesare traiului zilnic. Pe fondul declinului demografic de notorietate această măsură va condamna definitiv românii la sărăcie și captivitate față de sistemul public de pensii, din ce în ce mai împovărat de volumul plăților pe care trebuie să le onoreze lună de lună.
Aceste măsuri pun în pericol nu doar pensiile private viitoare ale românilor, ci și economia României în ansamblu. Noul proiect de OUG va reduce semnificativ cea mai importantă acumulare de capital autohton din istorie, mărind astfel dependența țării, atât a bugetului de stat, cât și a sectorului privat, de finanțările externe. Măsurile vor avea un impact negativ masiv și imediat asupra pieței de capital și vor crește costul de finanțare a datoriei publice.
Prin aceste măsuri Guvernul creează un cadru legislativ ostil de natură să izoleze România față de mediul de afaceri internațional. În același timp, administratorii Pilonului II sunt anihilați de combinația reducerii cu 67% a comisioanelor de administrare, concomitent cu noi cerințe nerealiste de capital.

Industria financiară trage un semnal de alarmă cu privire la efectele nocive la nivelul întregii economii pe care le poate avea introducerea unei taxări suplimentare în sistemul financiar și solicită Guvernului și Parlamentului României repararea de urgență pentru evitarea destabilizării sectorului financiar și a finanțării României.
Ne exprimăm speranța ca statul român să consolideze relația cu principalii săi finanțatori, respectiv băncile locale și fondurile de pensii, atrăgând astfel sprijinul unei categorii de finanțatori de ultimă instanță, care în toate perioadele de criză și-au dovedit importanța și buna credință.
Sistemul financiar îşi reafirmă angajamentul pentru susţinerea în continuare a dezvoltării economiei locale și solicită autorităţilor conlucrarea în acest sens inclusiv prin evitarea unor iniţiative de natură să afecteze demersurile şi contribuţia acestuia la creşterea economică. Reiterăm importanţa predictibilităţii fiscale pentru un mediu de afaceri sănătos care poate susţine o creştere sustenabilă pe termen lung şi ne exprimăm, încă o dată, disponibilitatea către un dialog deschis, pentru identificarea unor soluţii reale ce pot contribui la dezvoltarea României.

Semnatari:
1. Asociația Română a Băncilor
2. Asociația Administratorilor de Fonduri din România
3. Asociaţia CFA România
4. Asociația de Plăți Electronice din România
5. Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România
6. Asociatia Analiștilor Financiar-Bancari din România
7. Asociația Română a Brokerilor de credite
8. Asociația Societăților Financiare din România
9. Bursa de Valori București
10. Consiliul Patronatelor Bancare din România
11. Uniunea Națională a Societăţilor de Asigurare și Reasigurare din România
12. Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere și Consultanţă în Asigurări din
România

23.10.2018, București

Experți din industria Asset Management, membri ai Asociației Administratorilor de Fonduri din România (A.A.F.), s-au întâlnit cu jurnaliștii pentru a discuta cele mai importante teme ale momentului referitoare la fondurile de investiții. Acestea sunt o alternativă viabilă de economisire, în contextul economic actual, în care inacțiunea duce la o pierdere financiară, pe fondul creșterii inflației.

Paleta de instrumente disponibile pentru piața de capital din România este diversificată, astfel că se potrivește oricărui tip de investitor, atât persoanelor conservatoare, cât și celor cu înclinare spre risc.

„Randamentele fondurilor de investiții din ultimii ani ne arată că acestea sunt o alternativă bună de economisire pentru persoanele care au un orizont de plasament pe termen mediu și lung. Oferta de fonduri de investiții prezentă pe piața românească este una bine diversificată, cu produse potrivite atât pentru românii care doresc plasamente mai conservatoare (fonduri monetare sau de obligațiuni), cât și pentru cei care au o abordare mai agresivă (fonduri diversificate sau de acțiuni), cu expunere pe piața românească, dar și pe piețele globale”, a explicat Radu Hanga, Președintele Asociației Administratorilor de Fonduri.

În companiile românești, sunt investite fonduri în valoare de peste 11 miliarde RON. Din acest motiv, fondurile de investiții sunt unul dintre motoarele economiei locale.

„Fondurile de investiții reprezintă unul din cei mai mari investitori din economia locală. Cumulat, investim peste 11 mld. RON în capitalul companiilor românești și le finanțăm prin obligațiuni deținute cu încă 1,6 mld. RON. Ne dorim să fim cât mai prezenți în viața companiilor locale, să finanțăm companiile în toate stadiile lor de dezvoltare, din păcate însă numărul ofertelor este încă unul redus în piața locală, astfel încât încă 5,5 mld. RON le investim în companii din afara granițelor României prin obligațiuni corporative”, a declarat Mihai Purcărea, CEO BRD Asset Management.

A fi investitor necesită o informare consecventă asupra evoluției pieței de capital, pentru a putea acționa informat și cu eficiență sporită.

„Încurajăm investitorii să manifeste interes și să urmărească evoluția emitenților listați la Bursa de Valori București, deoarece principalii indici arată evoluții pozitive de la începutul anului. Prin urmare, investiția în principalii indici bursieri poate reprezenta o soluție de diversificare cu potențial interesant”, a afirmat Horia Gustă, Director General SAI Certinvest.

Activitatea de investitor a devenit mai facilă în ultimii ani, datorită progreselor înregistrate în domeniul tehnologic și modernizării infrastructurii utilizate.

„Avem astăzi în țară peste 2,000 de locații fizice unde putem efectua operațiuni de subscriere sau retrageri din fondurile de investiții. Dacă punem la socoteală și mobile banking-ul principalilor jucători bancari sau aplicațiile dedicate oferite de diverși administratori, putem concluziona că efectuarea unei investiții este extrem de facilă. Cântăriți decizia de alegere a unui fond adecvat și investiți cu ușurință!”, a punctat Aurel Bernat, Director General BT Asset Management.

Dintre fondurile de investiții disponibile pe piața internațională, fondurile de tip multi-asset și de tip liquid alternatives înregistrează cele mai mari vânzări nete în ultima perioadă.

„Până la jumătatea anului 2018, vânzările nete de fonduri de investiții de tip cross border, la nivel global au totalizat 198 mld. EUR, din care Europa 108 mld. EUR. În Europa, după un an record în 2017, vânzările nete de fonduri de obligațiuni au devenit negative de la începutul anului 2018. Fluxurile de capital în fondurile de acțiuni au încetinit semnificativ în trimestrul doi, în timp ce fondurile de tip multi-asset și de tip liquid alternatives rămân principalul generator de vânzări”, a susținut Ioan Gheorghiu, Amundi Asset Management.

Putem obține randamente satisfăcătoare, dacă alegem să plasăm fonduri pe termen lung, pentru a atenua influența perioadelor de volatilitate ridicată.

„Disciplina reprezintă factorul principal pentru investițiile de succes pe termen lung. Fie că investim sume considerabile la un anumit moment dat, fie că alegem să investim sume mai mici, într-un mod recurent, în fiecare lună sau trimestru, este important să reținem că investițiile pe termen lung au șanse semnificative de a genera randamente satisfăcătoare. A urmări evoluția piețelor financiare pe termen scurt reprezintă un comportament investițional ce necesită multă atenție și presupune decizii luate extrem de rapid, iar de cele mai multe ori factorul emoțional conduce spre o experiență investițională nefericită, mai ales în momente de volatilitate ridicată”, a afirmat Milan Prușan, Managing Director NN Investment Partners.

În ultimii ani, se fac demersuri susținute pentru inițierea și gestionarea unor programe de educație financiară, care să permită maselor utilizarea cu ușurință a unor concepte financiare de bază, precum înțelegerea bugetului.

„Noi, la Școala de bani, credem că independența financiară se învață și că este foarte important să începem discuția despre bani plecând de la bază – de la înțelegerea bugetului și a modului în care îl alocăm. Acesta este și principiul pe care am construit programul Școala de bani având în minte nevoia de a înțelege viața financiară pe termen lung și de a conștientiza care sunt factorii care o influențează. Când aceste lucruri sunt clare putem să discutăm despre obiective financiare ample și să ne folosim de toate instrumentele existente în piață pentru a le îndeplini”, a punctat Vasile Cristian Pascu, Șef Departament, Departamentul Instituții Financiare, Direcția Piețe Financiare BCR.

Despre A.A.F.

Asociația Administratorilor de Fonduri (A.A.F.) este o organizație profesională independentă neguvernamentală a operatorilor din industria Organismelor de Plasament Colectiv (O.P.C) din România. Asociația reunește 28 de membri: 18 societăți de administrare a investițiilor (S.A.I.), 5 Societăți de Investiții Financiare (A.F.I.A.), Fondul Proprietatea și 4 bănci depozitare. Din 2009, A.A.F. a devenit membru cu drepturi depline în cadrul European Fund and Asset Management Association (E.F.A.M.A.).

București, 19.07: Bursa de Valori București și Asociația Administratorilor de Fonduri au organizat, în data de 18 iulie 2018, o dezbatere intitulate „Vara investițională”, la care au fost invitați directorii de investiții, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra evoluției fondurilor de acțiuni cu expunere pe piața locală.

La sesiunea plenară, au luat cuvântul Adrian Tănase, CEO Bursa de Valori București și Jan Pricop, Director Executiv Asociația Administratorilor de Fonduri.

„Evoluția acestor fonduri deschise de investiții este un barometru foarte important pentru că reflectă sentimentul investitorilor în legătură cu diferitele tipuri de instrumente financiare listate la Bursa de Valori București. Pentru bursă este foarte important să vedem cum performează aceste fonduri și ce trenduri există în ceea ce privește activele lor și numărul de investitori”, a declarat Adrian Tănase, CEO al BVB.

„După prima jumătate a anului, activele industriei s-au situat undeva la nivelul sfârșitului anului 2016, ca urmare a corecțiilor înregistrate anul acesta în special în zona fondurilor de obligațiuni. Deși piața per ansamblu a înregistrat o scădere de 6% în comparație aceeași perioadă a anului trecut, există anumite categorii de fonduri care au avut o creștere a activelor și a numărului de investitori. Segmentele care s-au încadrat pe un trend ascendent în perioada menționată au fost cele ale fondurilor diversificate (+27%), de randament absolut (+21%), fondurilor monetare (+20%) și ale fondurilor de acțiuni (+13%). Cele mai populare rămân, însă, fondurile de obligațiuni și fixed income, de unde ne putem explica și această influență consistentă pe care a avut-o scăderea lor asupra pieței în general”, a declarat Jan Pricop, Director Executiv Asociația Administratorilor de Fonduri.

În cadrul dezbaterii au fost implicați Alexandru Combei, Director Investiții BRD Asset Management, Robert Burlan, Head of Investment Raiffeisen Asset Management, Alexandru Ilisie, Director Investiții OTP Asset Management și Daniela Vasile, Manager de Investiții Certinvest. Moderatorul dezbaterii a fost Florin Cepraga, Senior PR Specialist Bursa de Valori București.

2018, între performanțe extraordinare și volatilitate

„În prima parte a anului curent, Bursa de Valori București a înregistrat o performanță extraordinară, mai ales în contextul în care, la nivel global, piețele emergente au avut o activitate deosebit de slabă, cu ieșiri masive”, a declarat Alexandru Combei, Director Investiții BRD Asset Management.

„În intervalul menționat, am asistat la o creștere a volumelor de tranzacționare și de compensare cu 30%, ceea ce s-a reflectat într-un profit consistent pentru emitentul BVB”, a punctat Daniela Vasile, Manager de Investiții Certinvest.

„Ceea ce ne-a surprins, anul acesta, nu a fost reîntoarcerea volatilității, ci amploarea ei. 2017 a fost un an atipic în care volatilitatea a fost cea mai scăzută din istoria burselor internaționale”, a remarcat Alexandru Ilisie, Director Investiții OTP Asset Management.

Modificarea legii distribuirii dividendelor

Un subiect foarte important abordat în cadrul dezbaterii a fost modificarea cadrului legal privind distribuirea dividendelor. Începând din data de 15 iulie a.c., companiile pot să distribuie trimestrial dividende ce provin din profitul exercțiului financiar în curs, ca urmare a publicării în Monitorul Oficial a legii 163/2018.

„Din punctul de vedere al investitorului, această modificare reprezintă un factor pozitiv. El va putea să-și primească beneficiul mai devreme, mai ales dacă ne gândim la faptul că salariații își primesc remunerația la finalul lunii, în vreme ce acționarul trebuia să aștepte cel puțin 6 luni după încheierea exercițiului financiar. O astfel de măsură există în principalele țări europene, deci nu este neapărat o noutate”, a afirmat Robert Burlan, Head of Investment Raiffeisen Asset Management.

Despre Asociația Administratorilor de Fonduri

Asociația Administratorilor de Fonduri (A.A.F.) este organizația profesională independentă neguvernamentală a operatorilor din industria Organismelor de plasament Colectiv (O.P.C) din România care reunește 19 societăți de administrare a investițiilor (S.A.I.), care administrează 78 de fonduri deschise de  investiții (O.P.C.V.M.) și 26 fonduri închise de investiții (A.O.P.C.), 4 Societăți de Investiții Financiare (S.I.F), Fondul Proprietatea și 4 bănci depozitare.

Membrii Asociației Administratorilor de Fonduri gestionează, în prezent, peste 42 mld. RON, dintre care peste 23 mld. sunt în zona fondurilor deschise de investiții, 1,23 mld. în zona fondurilor închise de investiții, iar diferența de 18,3 mld. reprezintă activele celor cinci S.I.F.-uri și ale Fondului Proprietatea.

“Primăvara investițională”, un eveniment organizat de Bursa de Valori București și Asociația Adiministratorilor de Fonduri ce a avut loc pe 25 aprilie 2018, a adus în prim plan o dezbatere cu directorii de investiții despre modul în care au evoluat fondurile de acţiuni cu expunere la BVB. Evenimentul a fost deschis de Lucian Anghel, Președintele Bursei de Valori București și a inclus și momentul deschiderii oficiale a ședinței de tranzacționare, marcat prin sunarea clopoțelului.

”Fondurile de acțiuni au adus investitorilor în ultimii ani randamente anuale foarte bune beneficiind de un trend pozitiv al evoluției piețelor bursiere, în special a celei locale, fapt răsplatit de către investitori prin subscrieri nete pozitive atât în anul 2017, cât și în primele luni ale acestui an. Putem afirma că asistăm la un trend de creștere a popularității acestor fonduri în rândul investitorilor români, chiar dacă suntem încă departe de cota de popularitate a acestora la nivelul industriei europene a fondurilor de investiții”, spune Jan Pricop , Director Executiv Asociaţia Administratorilor de Fonduri.

La eveniment au participat specialiști în investiții din cadrul administratorilor de fonduri de acțiuni cu expunere pe piața locală de capital care au înregistrat cele mai bune rezultate investiționale în ultimele 12 luni, de până la 28%. Directorii de investiţii, Daniela Vasile – Manager de Investiții Certinvest, Robert Burlan – Head of Investment Raiffeisen Asset Management, Alexandru Ilisie – Director Investiții OTP Asset Management, Alexandru Combei – Director Investiții BRD Asset Management și Loredana Lungu – Senior Fund Manager ERSTE Asset Mangement au răspuns pozitiv la invitaţia noastră de a face parte din panel. Dezbaterea a atins puncte importante cu privire la strategiile pe care directorii de investiţii le folosesc, la aşteptările de evoluţie ale fondurilor de acţiuni, avantajele investiţiei în acţiuni prin fonduri cu legătură directă către aşteptările investitorilor versus orizont investiţional, aşteptări, provocări şi oprtunităţi pentru 2018. S-a observat o creştere a apetitului la risc al investitorilor, directorii de investiţii recomandând, totuşi, diversificarea prortofoliilor acestora pentru evitarea situaţiilor de volatilitate a pieţei.

Fondurile deschise de investiţii, de tipul fondurilor de acțiuni, cu investiții importante în emitenți tranzactionați la Bursa de Valori  București, ale căror active nete însumează în prezent aproximativ 1,3 miliarde de lei, ce au obţinut – în general – randamente din două cifre în ultimii 5 ani (peste 10%/an) se regăsesc și în portofoliile de produse ale următorilor administratori de fonduri: NN Investment Partners, Vanguard Asset Management, BT Asset Management, Swiss Capital Asset Management si STK Financial.

Conform raportărilor membrilor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri, activele nete însumate ale celor 16 fonduri au crescut în ultimele 12 luni de la 979 mil RON la 1265 mil RON (+29%), intrările nete de bani de la investitori fiind de 137 mil RON în aceeaşi perioadă, ceea ce înseamnă că suntem martorii unei creşteri a popularităţii acestor tipuri de acţiuni de fonduri. Astfel, în randamentele medii anuale ale fondurilor de acţiuni regăsim următoarele rezultate:

• 13,1% in ultimele 12 luni (martie 2017-martie 2018)
• 10% in ultimii 3 ani (29,9% cumulat)
• 10,6% in ultimii  5 ani (53,1% cumulat)

Pentru informații detaliate privind gama de fonduri disponibile, valoarea activelor nete, performanțele și administratorii acestora, consultati pagina de web a Asociației Administratorilor de Fonduri: www.aaf.ro.

Despre Asociația Administratorilor de Fonduri

Asociația Administratorilor de Fonduri (A.A.F.) este organizația profesională independentă neguvernamentală a operatorilor din industria Organismelor de plasament Colectiv (O.P.C) din România care reunește 20 de societăți de administrare a investițiilor (S.A.I.) care administreaza 78 de fonduri deschise de  investitii (O.P.C.V.M.) și 24 fonduri închise de investiții (A.O.P.C.), 4 Societăți de Investiții Financiare (S.I.F), Fondul Proprietatea și 4 bănci depozitare. Aflați mai multe pe site-ul Asociației Administratorilor de Fonduri: aaf.ro

Avem plăcerea să vă anunțăm că Asociația Administratorilor de Fonduri a demarat o serie de întâlniri trimestriale cu presa în cadrul cărora vor fi prezentate evoluția industriei și ultimele tendințe care caracterizează specificul pieței de asset management din România.

La sfârșitul trimestrului III al anului curent, activele nete au depășit 45,1 miliarde RON, dintre care 26 miliarde aparțin fondurilor deschise de investiții, la care se adaugă 19,2 miliarde aparținând fondurilor închise de investiții (în principal SIF-urilor și Fondului Proprietatea).

Activele nete ale fondurilor deschise de investiții, aparținând unui numar de 329.678 de investitori, au crescut cu 6,5% în ultimele 12 luni și cu 2,4% în ultimul trimestru. Subscrierile nete au crescut cu fiecare nou trimestru în 2017, cumulând până în septembrie aproape 1 mld RON.

Datele statistice relevă o creștere a interesului investitorilor față de fonduri cu componentă de acțiuni în portofolii.

Declarație Radu Hanga, Președinte AAF:

“Ne bucurăm să vedem că trendul de creștere a industriei fondurilor de investiții s-a consolidat și ne așteptăm ca această tendință să continue în perioada următoare.”

Declarație Jan Pricop, Director executiv AAF:

“Unii dintre investitori au devenit mai curajoși, apetitul lor față de risc fiind într-o ușoară creștere, fapt susținut atât de intrările nete importante din acest an, în valoare absolută dar mai ales relativă (procentual, raportat la active), cât și de un plus de 3.383 de investitori în fondurile multi-active (în ultimele 12 luni) la care se adaugă 1.643 în cele de acțiuni.”

Declarație Dan Popovici, Membru al Consiliului Director al AAF:

“Consider că piața fondurilor de investiții din România are în continuare un potențial foarte mare de dezvoltare ținând cont de nivelul scăzut de penetrare a fondurilor de investiții în nivelul total al economisirii. Creșterea nivelului de educație financiară va facilita înțelegerea și va crește atractivitatea fondurilor de investiții ca soluție de economisire pe termen lung.”

ASOCIAŢIA ADMINISTRATORILOR DE FONDURI – AAF (fostă UNOPC până în mai 2008) este organizaţia profesională independentă neguvernamentală a operatorilor din industria Organismelor de Plasament Colectiv (OPC) din România care reuneşte: 21 de societăţi de administrare a investiţiilor (SAI) ce administrează 77 fonduri deschise de investiţii (OPCVM) şi 18 fonduri închise de investiţii (AOPC), 4 Societăţi de Investiţii Financiare (SIF) foste Fonduri ale Proprietăţii Private, Fondul Proprietatea și 4 bănci depozitare.

AAF

24 octombrie 2017

Descarca: AAF Q-Sheet – 3Q17

Descarca:Prezentare AAF 24 oct 2017